Jurnalistul Vadim Bacinschi aduce starea națiunii române din Bugeacul Dunării de Jos la nivelul de înțelegere a votantului român cu conștiință națională

Rep.: Vin alegerile peste întreg sud-estul european din cea de-a patra Europă, adică peste România, Moldova și Ucraina, deci și în Bugeac. Cum se pregătesc pentru asta liderii românilor din Ucraina?

Vadim Bacinschi: Rațional ar fi să spun că se pregătesc. Din câte cunosc eu, comunitatea românilor este prea puțin implicată în campanie. Cei care candidează pentru postul de deputat în Rada Supremă nu prea sunt din rândul românilor…Sunt alegeri anticipate în 26 octombrie, pentru Rada Supremă și românii din sudul Ucrainei nu par să fie interesați de ele. Președintele Poroșenko a spus că are nevoie de un nou Parlament, care să-l susțină, să aibă o fracțiune majoritară, să poată guverna. El este venit din gruparea Solidarnost, o formațiune minoră. După alegerea președintelui, s-a constituit Blocul Petro Poroșenko. E firesc, se caută o majoritate, să poată depăși problemele cu opoziția…

Rep.: Dar mai întâi, președintele a dizolvat Parlamentul.

V.B.: Este o lege, prin care coaliția existentă s-a autodizolvat, și dacă într-o lună nu se reface coaliția parlamentară, înseamnă că președintele are dreptul să anunțe alegeri anticipate. S-a și întâmplat. Sensul este obținerea unei majorități, pe care Poroșenko o s-o dirijeze. În mod sigur…Din ce se spune la noi, noul parlament va fi un parlament absolut populist, cu puține forțe constructive și cu multă lume întâmplătoare. S-au anunțat la alegeri 29 de partide. Forțele principale sunt ale lui Iațeniuk și ale lui Poroșenko. Vor fi alegeri pe liste de partid, dar și pe sistem uninominal. Jumătate-jumătate. Pe primele locuri sunt incluși maidanezii, care au fost pe Maidan. Un cazac din Cernăuți, prins de trupele speciale ale lui Ianukovici pe timpul maidanului și dezbrăcat, batjocorit, și-a revenit și iată-l pe lista lui Iațeniuk.E un om simplu, dar e în vogă.

Rep.: Tot din Maidan vine și ultranaționalismul ucrainean?

V.B.: Da, sunt cei din Sectorul de Dreapta. Sunt cei mai bătăioși, ei nu renunță…Merg separat, toți i-au băgat pe liste… Sunt acolo și comandanții de batalioane care au luptat în Donețk și Lugansk.

Rep.: Dar nu s-au stins luptele, nu s-au făcut acorduri de pace?

V.B.: Problema este că conducerea Ucraina, presupun eu, nici nu prea este interesată să închidă acolo…Sunt mai mulți factori care țin conflictul…Acolo sunt multe forțe naționaliste, ultranaționaliste, care vor bătaie, revanșă. Băieți, vreți bătaie, direcția este încolo, duceți-vă și luptați cu dușmanii țării! Și îi țin ocupați, ei sunt prinși acolo. Dacă se termină operațiunea antiteroristă, ce fac cu ei? Pravâi Sector au și declarat, că dacă termină acolo, vin spre Kiev. Au spus că vor să-i pună la punct pe cei care nu respectă promisiunile. Detașamentele de apărare teritorială –Teritorialnaia Oborona-sunt făcute din voluntari, cei care vroiau să-i împuște pe ruși, cei înrăiți, cei care au tabere de luptă, sunt mulți și cunoscuți. Sunt mii, au conflictul în sânge. Asta pe de o parte. Celor care sunt proruși, din regiunile de est, Kievul le promite alegeri anticipate, ajutoare in bani, ei trebuie doar să restabilească baștina. Dacă asculți media ucraineană, altă temă nu mai este decât războiul. Rusia ne acaparează, este dușmanul, noi trebuie să luptăm pentru patrie și victorie!

Rep.: Nu e o luptă cam supradimensionată?

V.B.: Altceva nu mai găsești. S-au mărit prețurile la toate, lumea e sărăcită, nu mai au din ce trăi. Dar astea nu ajung în prim-plan. Și ca să-i pună capac, vor să facă un zid între Rusia și Ucraina. E proiectul special-Stena, adică Zidul. Nu-i un zid, e vorba de o ferecare a frontierei, e un șanț lat de patru metri și adânc de doi metri, cu sârmă ghimpată și camere de luat vederi. E un proiect început, care costă 66 de milioane de euro. Îl face Ucraina, dă și Europa bani, dar îl critică toți. Care este rostul zidului? Nu e ca cel din Israel, de 8 m, sau ca cel din Mexic… Dacă vor, rușii îl trec oricând… E un proiect fals, îl critică și Timoșenko, dar Iațeniuk insistă să se facă. Cred că e spălare de bani, alții spun că e doar populism, ca să arate că fac ceva…Oricum, granița este permeabilă, sunt două republici deja- Lugansk si Donețk- pe care Ucraina nu le controlează în nici un fel. Poate să fie un zid de 20 de metri, rușii intră mai pe la sud, unde se afla autoproclamatele republici…Este un zid ineficient, dacă ai 500 de km graniță cu Rusia, controlate de separatisti… Cei din Lugansk si Donețk nici nu admit să se facă zidul, au deja parlamentele lor, nu recunosc autoritățile ucrainene, au miniștrii și ierarhia lor. Poroșenko a inspectat zona și a spus că se vor face trei linii de apărare. Prevăd că vor face toate ale lor, doar vor să-i controleze…Parlamentul Ucrainei vorbește deja de un statut special pentru acele zone. Kievul le propune să le facă alegeri locale, separatiștii resping oferta, ei își fac singuri. Li s-a spus de alegeri pe 9 noiembrie, ei au spus că fac alegeri pe 2 noiembrie, fără concursul Kievului. Așa se va naște acolo o Transnistrie numărul doi. Dar nu se duc mai departe rușii, că o să scadă prețul la petrol și o să fie și vai de steaua lui Putin… O să stea acolo, și, mai târziu, cine știe cum vin timpurile…

Rep.: Și totuși, nu e timpul ca românii să aibă și ei un deputat în Parlamentul Ucrainei?

V.B.: Poate va fi, pe uninominal. Poate va fi din nou IonPopescu…Nu știu ce fac cei din Cernăuți. Poate vor fi mai mulți români…Știu că Popescu, la unele din alegerile trecute, se aliase cu comuniștii. Eram la Cernăuți și voia să particip și eu la campania lui, cu comuniștii…Urma sa contactez liderii din Odesa, să telefonez…Am refuzat. În sud nu sunt lideri. Ar trebui să candideze pe raioane, teritoriul este mare, dar români nu sunt. Nu sunt nici bulgari, este doar un bulgar, Anton Kise, care este deputat, și care vrea să continue. Restul sunt ucraineni sau ruși.Nu sunt români, nu au bani… La Ismail candidează unul Urbanski, directorul uzinei de reparații a navelor. Stă bine, are o fundație, face un teren sportiv, ce mai poate, face proiecte populiste care dau bine…

Rep.: Deci românii din Bugeac nu vor avea o reprezentare corectă în Rada de la Kiev. N-au chef de partide?

V.B.: Este oarecum prezent Opoziționîi Blok, în care au intrat foștii regionali ai lui Ianukovici. Ei îi trag cu uniunea vamală, cu altele…Forțele naționaliste nu prea au să aibă aici majoritate.

Rep.: Nu se pune problema ca românii să aibă un partid al lor, etnic?

V.B.: N-am auzit de așa ceva în sud. Nu se poate, pentru că nu este unitate.Nu este coeziune, nu suntem uniți…Nu sunt personalități, nu sunt bani. Fără bani nu faci o brânză. Poți să ai minte de aur, dar dacă n-ai parale…Uite, bulgarii au. Ei sunt mai uniți, poate și pentru că nu sunt de două feluri. Ei nu sunt decât bulgari, nu-s din Bulgaria sau din Turcia. Bulgarii sunt bulgari, noi suntem români și moldoveni. Marea majoritate spun că sunt moldoveni, și nu vor să admită că sunt români. E o chestie care li se bagă în minte din școală, din familie…La Hagicurda am făcut bibliotecă de carte românească, am invitat și profesorii din școală…Noi vorbeam de carte românească, de limba română, ei au spus mereu că este limba moldovenească. Vorbeam împreună, dar noi vorbeam românește și ei moldovenește.Îți închipui așa ceva? Chestia asta m-a șocat. Cum vrei să faci ceva…Noi suntem convinși că suntem români, ei sunt convinși că sunt moldoveni. Noi vorbeam de un Centru Cultural, de cărți, ei vorbeau de școala lor moldovenească. Și își duc copii în satul vecin Muravliovka cu un autobuz, să învețe limba rusă. Am văzut și acum , când veneam, cum urcau în asa-numitul șkolnîi avtobus. Lucrurile astea sunt complicate, nu le poți schimba așa cum vrei…Este și situația politică neclară, și nu poți schimba niște lucruri. S-a semnat un acord, pentru micul trafic de frontieră, dar va intra în vigoare peste cinci-șase luni. Și dacă se mișcă lucrurile, discutam cu amicii din România despre un autobuz care să facă curse Galați-Reni. Știu că au mai fost încercări cu un bac peste Dunare…

Rep.: Se mai fac mobilizări extinse, pentru situații de război?

V.B.: Nu, nu se mai fac. Trebuia să fie și un al patrulea val, dar au renunțat. E deajuns deocamdată. Ei aveau nevoie de tanchiști, artileriști și de forțe speciale.Pe un amic de-al meu l-au căutat de mai multe ori și nu l-au găsit.El a fost în armată lunetist.

Rep.: Odesa a revenit la calmul de dinainte de evenimentele din vară?

V.B.: N-au mai fost excese, dar încă …Se insistă pe o viziune, vor să facă țara asta acolo unde nu e cazul. Odesa este un oraș rusofon, stau acolo de aproape 30 de ani, dar nu-mi amintesc să fi fost acțiuni cu caracter naționalist, ca în vestul Ucrainei. Au cămăși naționale, vișivanki, cusute cu tot felul de motive…Eu trăiesc acolo, dar n-am văzut pe nimeni umblând cu chestii din astea naționale. Convietuiesc mai multe naționalități, dar toți vorbesc rusește.Nimeni nu vrea să iasă cu însemne, să strige că noi suntem ucraineni…Dar ei le impun, fac „parad vișivanok”, adică parada cămășilor naționale. Așa ceva n-a fost în Odesa, ei le impun, sunt mentalități străine lor… Zilele astea trebuia să facă o paradă cu torțe, cu făclii aprinse. Și pentru acea zi trebuia să vină să defileze un detașament special, care luptă în zona antiteroristă- Azov. Vă imaginați, să defileze cazacii cu naționaliștii, cu făclii prin Odesa?!

Rep.: Curat provocații!

V.B.: Da-păi cum, nu-i așa? Până acum nimeni n-a umblat cu făcliile noaptea, prin Odesa. E specială, e provocare, le baga tot felul de chestii din astea, incită lumea…

Rep.: Dar românii vor avea de câștigat din răscolirea naționalismului găunos?

V.B.: Mă întrebi de cum o să fie cu românii…Românii trebuie să aibă grijă de ei. Ei trebuie să decidă. Să aibă un primar ca lumea , un director de școală care să…Să aibă pe cineva în Parlament. Dar dacă ei nici nu-și spun români? E o mizerie, n-ai cum…La Cernăuți sunt alți oameni. Acolo sunt primari români, se recunosc astfel, limba e română…Dacă în Bugeac vin românii din Țară, primarul unui sat, sa zicem, trebuie să se ducă la raion, să declare… Să ceară voie, să-i dea voie să-i primească…Că el e moldovan. Poate este așa și pentru că aici au fost mai aspri, fiind Gurile Dunării… Este și explicația deznaționalizării spațiului acesta. Ucrainenii nu admit o influență românească, nu vor o pătrundere românească. Totul se va schimba, dar cu schimbare la nivel local. Dacă la Hagicurda oamenii aleg un primar care să se recunoască român, să lupte pentru treaba asta, să fie bătăios, să încerce să facă ceva… De la el s-ar putea să se schimbe ceva. Acum e un haos, populația pleacă, copii învață în alte sate, ori în ucraineană, ori în rusă. E greu să schimbi ceva. Primarul face ce-i spune de la raion, raionul face ce-i spune regiunea. Nu sunt interesați. La Cernăuți, oamenii se simt români, sunt 150 000 de români și 60 000 de moldoveni (recensamantul ucrainean din 2001). Moldovenii sunt în raioanele de lângă Moldova. În Bugeac sunt 124 000 de moldoveni și 724 de români. Mie îmi pare uneori că România recunoaște statistica asta oficială. Cum vine consulul român într-un sat unde sunt 20 de români declarați oficial și primarul este moldovan?

Rep.: Și dacă câștigă coaliția Poroșenko, ce schimbare se produce?

V.B.: Și Iulia Timoșenko a spus că nu va fi în opoziție cu Poroșenko, cu toate divergențele. Ea e în gruparea Batikivscina, nu e împotrivă nici Iațeniuk, cu Narodnii Front. Nu sunt împotrivă nici naționaliștii. Opoziția este formată din Opoziționîi Blok, sunt foștii regionali ai lui V. Ianukovici. Ei sunt proruși, sunt cu uniunea vamală, dar au pierdut …Dacă câștigă Poroșenko, pentru comunitatea românească nu înseamnă nimic. Românii sunt și ei la capitolul minorități. Ceva specific pentru români nu se prevede. Doar Forumul făcut asta vara de presedintele Asociatie Regionale „Basarabia”,Anatol Popescu, la Ismail a fost ceva. Se preconiza să acționeze împreună cu bulgarii, să refacem regiunea Ismail…Dar nu s-a mers mai departe, cu ceva serios.

Rep.: Poate acționează autoritățile din Galați și fac ceva pentru românii din Bugeac!?

V.B.: Ha, ha! Asta e ceva suprarealist! Autoritățile din Galați n-au cum să facă ceea ce trebuie să se facă acolo-să nu dea copii în clase rusești sau ucrainești. Ce ar putea să facă, ar fi o deschidere cu micul trafic de frontieră. Să se facă niște târguri moldo-ucrainene, româno-ucrainene, undeva aici prin Bădălan, sau cine știe unde, mai aproape de frontieră… Să se pună un microbuz care să circule până la Reni. Dacă ucrainenii sunt mai săraci, s-o facă de aici, nu? Dar trebuie să aibă interes, să fie un schimb. Atunci vin oamenii, când sunt atrași de un eveniment. De schimburi culturale nu mai vorbim, Centrul cultural de aici nu e interesat…Eu acum vin de multe ori pe jos, de la Reni la Giurgiulești. Iar dacă stau la ocazii, îmi cer de la Reni până la vama ucraineana cât dau de la Odesa până la Reni. Dacă ar fi târguri sau piețe, lumea ar circula, ar fi interesată. Dar până atunci n-ar strica să avem măcar o brumă de noroc. Numai că românul din Bugeac este plin de noroc ca broasca de păr.

Silviu VASILACHE, Galați, octombrie 2014