Nici viitorul nu mai este ce-a fost odată! O astfel de constatare aparent paradoxală ascunde în ea tragedia zilei, consumată sub ochii noștri. Guvernarea momentului Centenar România nu este aproape deloc preocupată de coeziunea societății românești, nu amintește în discursul public aproape deloc cât de necesară este unirea națiunii în jurul unui ideal național în epoca europenizării și globalizării. Avem noroc însă de niște oameni care sunt conștienți că la 100 de ani de la Marea Unire trebuie să privim cu bucurie și speranță la România viitorului, cu toate acumulările și realizările unui trecut plin de evenimente ale devenirii naționale. Iată câteva din reperele sărbătoririi la Galați a Centenarului României.

Elevii de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” promovează Centenarul Unirii

La începutul lunii octombrie 2018, o inițiativă a elevilor de la LVA a reținut din agitația lor cotidiană cetățenii, instituțiile, organizațiile civice, oficialii din administrația locală. Mai mulți elevi de la Colegiul Național Vasile Alecsandri din Galați au susținut o minicampanie de conștientizare a populației cu privire la celebrarea Centenarului Marii Uniri. Elevii au parcurs un traseu de pe strada Domnească, împărțind pliante cu informații despre eveniment și au provocat șefii instituțiilor publice să se implice mai hotărât în organizarea unor activități specifice acestui eveniment. Ei au cerut autorităților mai multă responsabilitate față de un eveniment care poate fi omagiat doar odată la 100 de ani, sub sloganul inscripționat pe fluturașii distribuiți: „Nouă ne pasă de Centenar!”.

Cum n-am ratat Centenarul la instituțiile de cultură din Galați

Cunosc relevanța acestui an Centenar și impactul său în istoria națională cei mai mulți dintre cetățenii României? Poate pentru a mări numărul acestora și determinarea lor în a aprecia la adevărata lui valoare idealul Unirii, instituțiile de cultură din Galați au organizat o serie de astfel de activități. Notăm aici câteva dintre acestea.

Activități dedicate Centenarului organizate de Centrul Cultural Dunărea de Jos în anul 2018

Ianuarie: Revista Dunărea de Jos – număr tematic CENTENAR; Ceremonial aniversar Ziua Unirii; Februarie: Șezătoare la Dunărea de Jos (Tradiții de 100 de ani); Martie: Album „Doamnele artei gălățene”(100 de artiste gălățene); Spectacol în localitatea Slobozia Mare, republica Moldova (aniversare 100 de ani de la Marea Unire); Program Muzeul viu (obiceiuri și tradiții de 100 de ani). Aprilie: Ziua Mondială a Cărții – Proiect Cărți fără granițe – Republica Moldova. Iunie: Semicentenar Școala de Arte (sărbătorirea a 50 de ani de la înființarea Școlii de Arte Galați); PoveștIE (Festivalul Iei). Iulie: Festivalul de Film Modern Movie (film documentar 100 de ani de România); Program Pomul Vieții – Tezaur etnofolcloric. Septembrie: Proiect Muzeul Viu – Zilele Europene ale Patrimoniului; Album Tradiții și obiceiuri Galați – Cahul (Centenar). Octombrie: Program MEMORIA – Ipostaze etnografice (Concurs imagini și film document Centenar)

Activități Centenar la Muzeul de Arte

Februarie în Galați, mai în Constanța: Expo foto Marea Unire – colaborare cu Muzeul Spiritualitatii, Muzeul Cotroceni, Muzeul de Arta Constanta. Septembrie –octombrie: Periplul „Plasticianul Marian Sava și Anul Centenarului (plastician originar din Galați, laureat al premiului „100 pentru Centenar”), serie de expoziții organizate la ICR, la Muzeul de Arte Vizuale Galați și Muzeul de Arte Constanța.

Se detașează programele Centenar organizate de Direcția de Cultură Galați

Direcția de Cultură a propus un program de conferințe numit „Cum s-a creat România”. A fost un proiect propus spre finanțare la Ministerul Culturii, și deși abia pe la jumătatea anului s-a aprobat un buget de 10 000 lei, conferințele au avut un success de public notabil.

Au fost organizate deja patru astfel de conferințe, organizate de Direcție la Muzeul de istorie Galați, cu audiență diversă și numeroasă. S-a conferențiat despre „Cum s-a unit Basarabia cu România”, a fost prezentată operațiunea aventuroasă „Colonelul Boyle și salvarea parlamentarilor români refugiați la Odesa”, și două conferințe dedicate Dobrogei: „Cum am dobândit Dobrogea” și „Dobrogea – matricea românească”. Va urma până la sfârșitul anului și prezentarea episodului „Turtucaia –radiografia unui șoc psihologic”.

Nu uitați! Unirea a fost făcută de tinerii studenți, atât din Vechiul Regat, cât și cei din provinciile românești înstrăinate, care au reușit să trezească în oameni vechea conștiință națională a pașoptiștilor și a revoluționarilor unioniști. În al doilea rând, unirea poate fi identificată prin efortul comun al intelectualilor, care au promovat conceptul de națiune română și integritate teritorială. Aceste eforturi, voluntare sau involuntare, au dus la îndeplinirea dorinței aprige a românilor de pretutindeni. La data de 27 martie 1918, Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România-mamă. Pe 15 noiembrie, în același an, Congresul General al Bucovinei votează unirea provinciei cu Vechiul Regat. Fenomenul este desăvârșit la data de 1 decembrie 1918, când are loc, în inima Ardealului, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, prin care este constituit statul România Mare. Viitorul poate fi gândit din nou ca altădată!