Nouă ani i-au trebuit lui Klaus Iohannis și oamenilor săi din guvernarea PSD-PNL-UDMR să producă Legile Educației și să le ofere gata finisate (a se citi dictate, nediscutate și amendate) învățământului din România.

Nici în ceasul al treisprezecilea, ministrul Ligia Deca nu respectă regulile democrației și ale transparenței privind noile legi ale învățământului.

Le ține ascunse, de parcă ar fi un secret de stat, le face vânt către parlament, vrea să impună volens nolens „România Educată” a lui Iohannis, deși, după o multitudine de opinii și păreri, legea conține prevederi toxice, care îi îngrozesc pe cunoscătorii în ale educației.

Iată mai jos o astfel de reacție, a profesorilor de geografie, care văd cum temerile privind (in)corectitudinea examenelor de admitere, extinderea industriei meditațiilor private, generalizarea corupției, aruncarea în derizoriu a meritocrației și depolitizării funcțiilor din educație fac din reformarea sistemului de educație din România un coșmar. Coșmarul Iohannis-Deca.

Stimați Parlamentari,

În urma analizei proiectului LEGEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR ROMÂNIA EDUCATĂ,
aprobată de Camera Deputaților, și a consultărilor la nivelul Societății de Geografie din România, solicităm respectuos următoarele:

TABEL COMPARAT
cu propuneri de modificare a proiectului LEGEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR „ROMÂNIA EDUCATĂ”
Secțiunea 3 – Examenul național de bacalaureat

ART. 99(5) FORMA DIN PROIECT

Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică- informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatore, la Matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie.
b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;
e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care, una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.

 (6) Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:

1. b) pentru profilul real, filiera teoretică, probă scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere, la una dintre disciplinele socio-umane
   studiate;

ART. 99(5) FORMA  SOLICITATĂ

Proba E – probe scrise, obligatorii, specific profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:

1. a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatory, la Matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real la
   alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie, Geografie.
2. b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o
   probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie/Geografie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Geografie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;
3. e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul real (Fizică/Chimie/Biologie/Geografie);
4. f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care, una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și relevante pentru profilul predominant al specializării. alta, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării, Psihologie, Filozofie, Logică și argumentare, Geografie,

(6) Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:

1. b) pentru profilul real, filiera teoretică, probă scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere, la una dintre disciplinele socio-umane studiate și Geografie.
3. 

– poziționarea corectă și oportună a Geografiei în cadrul Examenului național de Bacalaureat, Geografia apărând doar la proba E – categoriile c și d, ca disciplină la alegere.

Vă rugăm să luați în considerare introducerea Geografiei ca probă de bacalaureat și la categoriile b, e, probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, după cum urmează:
– b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie/Geografie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Geografie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;
– e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul real Fizică/Chimie/Biologie/Geografie);
– Pentru proba F,
– b) pentru profilul real, filiera teoretică, probă scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere, la una dintre disciplinele socio-umane: Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie,
Filosofie;

În acest sens aducem ca argumente următoarele:
1. elevii de la liceele care au clase cu profil servicii sau protecția mediului, precum și de la liceele vocaționale, își doresc să poată opta pentru Geografie, la alegere cu alte discipline la examenul de bacalaureat. Un argument este dat și de opțiunile și rezultatele foarte bune obținute de elevii de la aceste licee în ultimii 10-15 ani și faptul că au ca primă opțiune pentru examenul național de bacalaureat – Geografia o proporție de circa 60-70% dintre elevii de liceu de la liceele economice și peste 80% dintre elevii de la liceele vocaționale;
2. elevii de la liceele teoretice, specializarea științele-naturii, ar trebui să aibă disciplina Geografie ca alternativă la disciplinele fizică, chimie și biologie.

Argumentele sunt că peste 90% din participanții la olimpiada ”Științele Pământului”, provin de la această specializare, unde Geografia deține 25% din punctajul final, ca și fizica, chimia și biologia. Elevii sunt interesați și mulți din ei vor dori să aleagă această disciplină. Geografia este știința care studiază și fenomenele fizice care au loc la nivelul geosferelor Pământului, fiind cea care explică legile și teoriile fizicii aplicate la nivelul fenomenelor și proceselor geografice (mișcările Pământului, dezagregarea rocilor, procesele geomorfologice gravitaționale, procesele de eroziune și modelare a rocilor, fenomenele atmosferice, dinamica apelor oceanice etc.). De ce să nu le oferim posibilitatea elevilor de a alege?

3. Geografia este disciplina prin intermediul căreia se formează și consolidează o serie de competențe care îi ajută pe elevi să:
   • dețină cunoștințe științifice elementare despre Univers, Pământ, continente, regiuni, țara natală;
   • dețină cunoștințe de mediu și protecția acestuia;
   • își dezvolte o gândire spațială și corelativă (exemple: utilizarea hărților, a desenului geografic, a graficelor, diagramelor pentru citirea, analiza și interpretarea datelor și a informațiilor fizico-geografice, economice, demografice etc);
   • își dezvolte abilități de selectare și procesare a informației, inclusiv cu suport digital;
   • își dezvolte capacitatea de a gândi critic, de a-și exprima și argumenta puncte de vedere, de a lucra în echipă;
   • respecte valorile naționale, multiculturalitatea și toleranța.
   

Specificul Geografiei ca domeniu de cunoaștere interdisciplinară este situat atât la nivelul științelor naturii, cât și al științelor sociale, studiind fenomenele care apar la intersecția dintre natură și societate. În aceste condiții, Geografia este valorizată prin funcția educațională de disciplină integratoare între științele despre om și societate, pe de o parte, și științele despre natură, pe de altă
parte, prin competențele inter-și transdisciplinare derivate din ambele domenii ale realității și din intersecția lor în cadrul concret al problematicii europene actuale.

Președinte, Secretar general,
Prof. univ. dr. Corneliu IAȚU Dr. Costin DIACONESCU
București, 11 mai 202