Gregoriana Tudoran, candidat independent pentru Parlamentul European, propune alegătorilor un vot îndrăzneț și bine țintit

Reporter: Sunteți în Galați pentru a vă face cunoscute intențiile de activist candidat, singurul care se bate pentru Moldova – așa scrie pe pliantul pe care îl distribuiți cetățenilor pe stradă. Vă bazați mesajele electorale pe experiența profesională de funcționar la Bruxelles sau pe nevoia de vot de desemnare uninominală?

Gregoriana Tudoran: Sunt economist, sunt din Iași, am 42 de ani și acum 10 ani am ales să plec la Bruxelles, unde lucrez ca și consultant în afaceri europene. Din această ipostază am ajuns să cunosc multe dintre problemele societății civile din România, care m-a rugat să ajut. Am fost implicată în diverse interpelări adresate unor instituții europene, și am văzut totodată fața României în contextul viziunii europene. În activitatea mea de consultant am avut ocazia să lucrez foarte mult pe dosare de imigrație și emigrare. Așa am văzut multe rapoarte care m-au speriat – România este a doua națiune, după cea siriană, ca număr de emigranți din lume și suntem prima națiune europeană ce a ales să trăiască înafara granițelor.

Rapoartele Comisiei Europene  și ale Băncii Mondiale ne spun foarte clar care sunt motivele: faptul că nu avem locuri de muncă, că starea sistemului de sănătate este precară – murim cu zile dacă mergem la spital – și faptul că școlile noastre, din sistemul de învățământ nereformat, nici măcar nu au condiții decente de învățat pentru copii. Mă refer la mii de școli și grădinițe care nu au nici măcar condiții minime de igienă în incintă. Făcând această analiză pe dosarele de migrație din Europa, am văzut că problema esențială pe care o identifică toți factorii de răspundere este lipsa de conectivitate a României la sistemul de autostrăzi, la căi feroviare, la linii de navigație navală. Niciuna dintre aceste linii de conectivitate nu a fost  modernizată. În Moldova nu există nici un km de autostradă, s-a reușit doar primul metru simbolic, făcut la Suceava de un întreprinzător privat. Comisia Europeană ne tot spune – există fonduri europene pentru coeziune și convergență, aplicați și cereți acești bani, pentru sănătate, pentru școli și pentru infrastructură. Iată de ce militez alături de organizațiile civice, pentru construcția de infrastructură, de autostrăzi, de căi rapide de circulație în România.

Rep.: De ce se întâmplă asta, Guvernul nu-și face treaba?

G.T.: Da, autoritățile noastre nu au cerut aceste fonduri, singurul proiect major de infrastructură din actualul exercițiu financiar multianual de 7 ani, care se termină în 2020, este podul de la Brăila, care nu va fi finalizat, deoarece există niște probleme la proiectul tehnic. Dar, care să fie guvernul român care să fi făcut ceva pentru țară începând din 2007? Guvernele României fug de banii europeni pentru că aceștia sunt verificați. În schimb, banii europeni sunt disponibili-acum două autostrăzi pot fi finanțate cu bani europeni în proporție de 85%. E vorba de autostrada A7, pe direcția Siret-Suceava-Bacău-București și A8, pe la Ungheni-Iași-Tg Mureș, care ne leagă cu vestul.

Infrastructura poate fi făcută cu  bani europeni, dar Guvernul ne propune parteneriate cu privații și împrumuturi de la bănci. Aceeași problemă și în cazul spitalelor regionale-locale, Guvernul vrea doar contracte private.

Rep.: Guvernul României se eschivează de la folosința banilor din UE, însă pot alte structuri din România să acceseze fondurile UE, aplicând direct la Bruxelles?

G.T.: Da, există, și UE ne cere să ne administrăm la nivel regional. În fond, vorbim de o Europă a regiunilor. Există precedente la nivelul autostrăzilor, dar deocamdată administrarea fondurilor pentru autostrăzi o face Ministerul Transporturilor. Există și cazuri anterioare de schimbare a autorității de management. Dacă Ministerul refuză să facă aceste accesări, putem face presiuni să schimbăm autoritatea de management, aceasta fiind de găsit la nivel local sau regional. Este o măsură pe care eu, ca și candidat, o am în vedere. Am propus lucrul acesta în discuțiile cu comisarii, nu a plăcut autorităților române, dar ce să facem dacă guvernul refuză să dea regiunii Moldova ceea ce i se cuvine-autostrăzile, spitalele regionale, spitalele orășenești, școlile. Nu ne rămâne decât  să ne descurcăm singuri. Suntem supărați toți-de doi ani de zile facem presiuni asupra clasei politice, să avem proiecte susținute. Din păcate, politicienii, eurodeputații, parlamentarii, guvernul ne întorc spatele. Își fac fotografii cu noi, la discuții, apoi pleacă.

Tocmai acest refuz de a sprijini proiectele regionale și naționale a condus către  soluția candidaturii independente, care să servească exclusiv intereselor cetățeanului.

Dar să vorbesc și despre Galați! Galațiul are oportunități fantastice, prin așezare geografică, prin calitatea umană, prin personalul calificat în școli. Are posibilități fantastice de a se dezvolta, dar nu este lăsat. Trebuie modernizat Portul, trebuie dragată Dunărea, este necesar aeroportul zonal și, cel mai important – autostrăzile ce vor fi construite trebuie legate cu Portul Galați. Trebuie activată această resursă teribilă, Dunărea.

Asta ar ajuta și transporturile dintre Constanța și Galați. Vă dați seama de facilitățile de transport pe naval și cale ferată către vestul României. La noi se refuză banii europeni pentru autostrăzi și statele fostei Iugoslavii le fac pe banii lor sau pe credite scumpe. Acum se descarcă marfa în camioane la Marea Neagră și aceasta ocolește România, trece prin Serbia. Este o rușine, deși avem o poziție strategică, avem resurse…Mai grav, în Moldova nu a fost nici o modernizare a căilor ferate, de 30 de ani încoace. Calea ferată asiatică ajunge la Chișinău, dar nu vine încoace, se duce prin Ucraina. E un drum mai scurt cu 500 de km prin România, dar ruta va trece prin Ucraina, e mai atractivă, deși Ucraina este după un război.

Rep.: Asta se întâmplă pentru că România are o guvernare criminală?!

G.T.: Problema este că nu am avut nici o guvernare responsabilă. Puteți să spuneți cine a construit ceva în regiunea noastră din 2007? Noi excelăm la emigrare-avem în situația asta peste 5 milioane de oameni. Dacă au plecat, ei contribuie la sistemul de sănătate de acolo, la pensiile de acolo, își fac viața acolo. Trebuie să găsim soluții, să nu mai plece, să vină înapoi. Ca să creștem atractivitatea regiunii pentru investitori, avem nevoie de infrastructură, investiții în sănătate și școli.

Rep.: Avem încă o șansă pe 26 mai, când ar fi momentul să votăm ceva mai inteligent. Putem?

G.T.: Da, electoratul să nu uite că au ratat cu cei care au promis și nu și-au respectat promisiunea. E rușinos să auzim aceleași promisiuni la fiecare 4-5 ani. Trebuie alese doar proiectele realiste, care aduc dezvoltare. Suntem ținuți în subdezvoltare, suntem forțați să plecăm în afară. Avem oameni politici care refuză să ajute electoratul din mijlocul căruia au plecat.

Iată, transportatorii aduc bugetului României 8% din PIB. Au fost modificări la directive și transportatorii n-au fost preveniți. Europarlamentarii nu și-au făcut misiunea de informare. Nici un transportator român nu a fost chemat la consultări. Neavând părerea lor, Comisia Europeană a adoptat propuneri de modificări de directive care limitează posibilitatea transportatorilor români de a mai rula pe teritoriul UE. Diurnele și costurile de deplasare sunt plătite la nivelul țării unde se circulă, ceea ce este puțin probabil să poată fi acoperit de transportatorii români. Problema timpului de odihnă este și ea serioasă, numai timpul de ieșit din țară cere 12-16 ore, după cum au noroc. Iarăși nu este posibilă odihna la 8 ore, cum cere UE. Aceste directive în aceste forme nu i-au interesat pe europarlamentarii români. Directiva a trecut deja de votul politic, de Consiliul Uniunii, și abia acum sunt europarlamentari preocupați de drepturile românilor. E o chestiune ce trebuia rezolvată încă din 2007, când au fost organizate consultările. Se dovedește din nou-ipocrizia politică este un modus vivendi al europarlamentarilor.

Rep.: Ce șanse are un candidat independent să fie votat? Lenea civică le domină instinctele alegătorilor – le place să fie captivi în bula lor de comoditate electorală.

G.T.: Credeți? Nu, nu! Eu am observat o scârbire a omului de rând vizavi de ce înseamnă clasă politică și minciuna inerentă – au o repulsie: nu vrem politică! Ești independent? Atunci stăm de vorbă! Să ajuți societatea civilă și să lupți pentru proiectele de dezvoltare ale Moldovei, să ajuți în rezolvarea problemelor cetățenilor aflați peste graniță, iată de ce am nevoie de un mandat de europarlamentar. Nu mai credeți în promisiunile partidelor politice sau sunteți dezgustați de politica de partid? Veniți către o persoană care își asumă acest proiect de responsabilitate comunitară frustă. Politicienii se ascund după o listă de partid, urmează decizia de partid și dispozițiile președintelui unui partid. Oameni capabili sunt în partide, dar nu sunt lăsați să urce în funcții, nu sunt lăsați să-și facă treaba. Ce folos să alegi o doctrină care nici măcar nu este respectată?!

Rep.: De fapt, candidatul independent răspunde și nevoii de alegere uninominală,  lumea s-a săturat de șmecheria votului de listă, cu ordine prestabilită de găștile de partid.

G.T.: Exact!Îmi doresc să văd partide capabile să se structureze după metoda votului uninominal. Este un blocaj fatal, mai ales că partidele încep să nu mai aibă doctrină. Cum să acceptăm veleitariști care trec de la stânga la dreapta fără nici o jenă. Măcar dacă ar fi partide și curente apropiate, dar este flagrant liber-schimbism: de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga. Cum să faci o astfel de alegere, cum să respecți oameni care vin de la partide care nu se respectă?

Rep.: Deviza dv. de acțiune vă condensează mesajele?

G.T.: Suntem împreună pe drumul cel bun!– al proiectelor de substanță ale României și ale regiunii noastre. Sperăm să apropiem astfel momentul când vom avea o infrastructură decentă. De ce este important să facem o alegere bună? Simplu! 2021 este termenul limită până la care noi românii putem cere finanțare pentru autostrăzile A7 și A8, care să lege Moldova de România și de restul Europei. Dacă ratăm acest moment, nu vom vedea înainte de anul 2026 nici o autostradă, nici într-un caz cu fonduri europene.

Pentru spitale, Comisia Europeană ne-a anunțat că vom avea o evaluare în 2023, și în situația în care nu vom absorbi banii alocați spitalelor și sistemului de sănătate, nu vom mai avea dreptul să primim respectivii bani. Mai mult, pentru ceea ce am accesat, dar n-am finalizat, vom rambursa banii și vom plăti și penalități. Se întâmplă chestiuni importante în următorii cinci ani, se hotărăște bugetul UE pentru următorul cadru financiar multianual 2021-2027.

Acum este momentul să ne prezentăm la vot, acum este momentul să ne hotărâm dacă vrem autostrăzi, spitale, școli moderne, căi ferate rapide, porturi, aeroporturi zonale. Iată de ce aștept votanții responsabili la vot.

Sunt singurul candidat independent eligibil din Moldova, sunt șansa de a fi susținute proiectele de dezvoltare ale Moldovei. Stop emigrării, avem nevoie de toți românii risipiți prin lume, aici, acasă. Veniți la vot pe 26 mai și – împreună pe drumul cel bun – vom reuși!