Ana Băluță și Ștefan Bejan votează în România studiilor pentru Republica Moldova opțiunilor de istorie bine fundamentată

Rep.: Stimați studenți, vine vremea pentru alegerile parlamentare în Republica Moldova, și vrem să descifrăm și pentru cetățenii de aici codul după care să le citim.

Ștefan Bejan: Sunt cele mai importante alegeri de la căpătarea independenței și vrem ca la 30 noiembrie să putem decide definitiv soarta Republicii Moldova. Sunt alegeri de mare importanță, dacă vedem că Republica Moldova e în mijlocul a două curente-Uniunea Europeană și Uniunea Vamală Euroasiatică-Rusia Kazahstan Belarus. Ca tineri, avem obligația să ieșim la vot, să decidem soarta Republicii. Suntem generațiile obligate să facem o schimbare în această țară și totul depinde de noi.

Rep.: Miză mare la evenimente mari-Rusia nu-și mai încape în granițele în care a rămas.

Ș.B.: Se fac presiuni, politicienii de la Chișinău cred că se poate face politică mare, externă și economică, și fără Rusia. Le dau în parte dreptate, Rusia este un partener economic important pentru Moldova, dar trebuie instituită o relație de egalitate comercială, și nu relațiile de la fratele mai mare la fratele mai mic. Iar relația de egalitate se face prin negocieri, și nu prin șantaj. Dar, Republica Moldova pare să fie mai dependentă ca niciodată, chiar dacă teoretic este independentă.

Rep.: Observatorul din România încă se mai minunează că avem în Basarabia două limbi-româna și moldoveneasca, dar și că de curând limba oficială în Republica Moldova a fost declarată româna.

Ana Băluță: Chiar dacă limba a fost modificată la Curte, rămâne nemodificată în Constituție. Parlamentul a votat să fie oficială limba română, dar Constituția păstrează limba moldovenească. Noi vorbim limba română, dar cei care nu cred de cuviință, nu sunt de acord cu legea votată, și după părerea lor, noi vorbim totuși limba moldovenească.

Rep.: Au argumente viabile, să susțină așa ceva?

A.B.: Au un așa zis dicționar, româno-moldovenesc, care este destul de hazliu.

Ș.B.: Ca să dau o mică istorioară care ține de limba moldovenească, în licența de limbă moldovenească, colegii mei erau foarte amuzați de cuvintele din dicționar. Oricum, dualitatea de limbă română și moldovenească este o chestie de șantaj, folosită în campania electorală din Moldova. Știu o chestie foarte hazlie, dar și foarte tristă. Într-un sat din Republica Moldova, la recensământul din 2014, fiul unei familii este înscris ca vorbitor de limba română, alți doi frați și mama sunt declarați moldoveni și vorbesc română, iat tatăl este înscris moldovean și vorbește limba moldovenească. Vă dați seama cât de scindată este societatea dein Moldova și cum se separă pe două curente ideologice care contrastează enorm.

Rep.: Pentru românul ocupat, care este separația de curente politice ce dă nota Republicii Moldova , candidat UE?

Ș.B.: Pentru studentul basarabean admis la studii în România, alegerile sunt foarte importante. Federația asociațiilor de basarabeni din România a lansat campania ”Eu votez pro Europa!” Oamenii sunt îndemnați să voteze pentru partidele proeuropene. Nu ne asumăm nici o culoare politică, dar îndemnăm să se voteze partidele proeuropene. Ca asociație, suntem obligați să scoatem cât mai mulți studenți la vot. Dacă ne luăm și după recensământ, vedem că sunt cam 8000 de studenți basarabeni în România. În Galați sunt 571 de studenți, circa 150 de elevi iar în total sunt la Galați cam 1000 de persoane care pot vota. 1000 de voturi sunt foarte importante. Sunt foști studenți stabiliți în Galați, sunt căsătoriți, sunt angajați, deci Galațiul capătă o importanță mare în contextul alegerilor. Galații sunt al patrulea oraș ca mărime a comunității de basarabeni, după București, Iași și Cluj.

Rep.: Deputatul basarabean George Mocanu a venit la Galați și ați discutat două ore despre alegeri și mentalitatea europeană.

A.B.: A fost impresionantă pledoaria lui pentru parcursul european. A fost destul de deschis, liber, ne-a îndrumat să votăm ceea ce credem noi de cuviință, pentru că suntem în România, stat membru al UE, și vedem mult mai bine lucrurile…

Ș.B.: Am crezut că va face doar propagandă, pentru partidul lui.Am rămas total surprins, și surprins plăcut de prestanța lui, pentru că a venit cu un discurs și o temă de discuție foarte importantă, despre cum trebuie abordată cariera și pregătirea de specialitate.

A.B.: L-am întrebat de mandatele pe care le va lua partidul lui…Ne-a spus că nu a venit pentru campanie electorală, ci pentru a propune o strategie de viață.

Ș.B.: Ne-a îndemnat să venim acasă.În Moldova sunt acum locuri de muncă cu specializare tehnică, și în Galați sunt facultăți tehnice foarte bune-mecanică, industrii alimentare, calculatoare. Să venim acasă, dar pe termen scurt ne-a îndemnat să ieșim la vot. Noi contăm, suntem tineri, noi trebuie să ne decidem viitorul și devenirea. Am văzut un moș la votare, nu vedea, nu auzea, dar vroia să voteze. Moșii ăștia ne decid nouă soarta? Iată de ce trebuie să ieșim la vot. Avem secție de vot la Galați, va fi la Universitate, în corpul U.Membrii comisiei vor fi din Galați,de la Liga Studenților Basarabeni, în afara președintelui secției, care va veni de la Chișinău.Nu suntem membri ai niciunui partid, garantăm că vor fi voturi corecte. Vor fi desigur și observatori din partea partidelor. Voi fi și eu membru al comisiei, am fost consultați de consulatul de la Iași, avem experiență de voluntari.

Rep.: Ce veți alege? Sunt două blocuri pentru două opțiuni-spre est sau spre vest.

A.B.: Da, sunt mai multe partide, unele cu mandate în parlament, cum sunt PLDM, PD și PL. Au format și o colaliție, apoi PL a ieșit de la guvernare. Sunt bucuroasă că votez prima oară, e vot de istorie. E un vot care contează mult, trebuie să alegem ceva pentru noi, pentru binele nostru.

Ș.B.: După ce PL s-a scindat, a rămas la guvernare Partidul Liberal Reformator, împreună cu PLDM și PD. Există și Partidul Național Liberal, cu aceeași siglă ca partidul din România, fiind un partid prounionist. Partidul Democrația Acasă își propune și el promovarea valorilor europene, dar mai sunt și alte partide mai mici, care vor și ele integrare europeană.

Rep.: Ce vrea dreapta în Republica Moldova, în afara integrării europene?

A.B.: Ridicarea nivelului de trai, condiții mai bune pentru toți cetățenii, întoarcerea acasă a celor care au emigrat, majorarea pensiilor și a salariului mediu pe economie, atragerea fondurilor europene.

Ș.B.: Când merg acasă spre satul natal, văd lucruri care se schimbă. În Comrat se face un drum bun, de o firmă din Bacău, cu bani americani. Lângă Cahul se face un apeduct, din bani europeni. Este și reforma din educație, de care Moldova avea imperios nevoie. E primul Cod al educației, care pune stop copierii la bac. Acum s-au montat camere video…Nu se mai putea cu absolvirea în proporție de 90%, și cu note foarte mari…Procentul de 54-56% se apropie de realitate. Era un examen care nu era luat în serios, se putea copia, se frauda, se strângeau bani la comisii și multe mișmașuri din astea. Este o realizare și politica externă a Republicii Moldova, de mult timp nu a a mai primit o atenție așa de mare. Cu Obama, cu Merkel…

Rep.: Are omul potrivit la locul și momentul potrivit?

Ș.B.: Are oameni. Sunt oameni tineri, cu studiile făcute înafară. Sunt oameni cu idei, de care suntem mulțumiți, care ne bucură. E loc și de mai bine.

Rep.: Curentul stângist propune întoarcerea la comunism?

Ș.B.: Nu știu dacă mai au forță pentru reîntoarcerea la comunism. Dar cu un sistem de alianțe de stânga, ei insistă pe o politică prorusească. Față de 2009, au pierdut lideri importanți, și nu mai au aceeași influență. S-au eliminat extremele, cum sunt Tcaciuk și Petrenko. Sunt însă partide care par să crească vertiginos, cum este Partidul Socialist, condus de Igor Dodon.

Rep.: Ce promite? Direcția Rusia?

Ș.B.: Au sloganul„Viitorul Moldovei este doar alături de Rusia!” Soluția la toate este Igor Dodon. Atrage minoritățile etnice și bătrânii.

A.B.: Bătrânii sunt nostalgicii, ei tot visează să se reîntoarcă la vremurile de demult.

Ș.B.: Privind etnic problema, 72% sunt români sau moldoveni, fiecare a putut să se declare cum se simte la recensământul din 2014.Ucrainenii ar fi cea mai importantă minoritate, de 9% ,și nu rușii, iar restul sunt găgăuzi, bulgari, ruși, toți câte 3-4 procente. E o populație pestriță, mare parte rusificată, atrasă de liderii partidelor de stânga în capcane populiste și utopice.

A.B.: Administrația nu mai este stăpânită de ruși. Primar la Chișinău este un liberal, Dorin Chirtoacă,de șapte ani, s-a școlit în România și Franța, este primul care a spart gheața, a schimbat orientarea comunistă de până în 2007. Apar alte curente, la Bălți, Cahul, Comrat se schimbă ceva, populația de la sate s-a stabilit în oraș și fiind vorbitoare de română, a restabilit echilibrul.

Rep.:Ucraina a simplificat strategiile sau le-a complicat?

Ș.B.: Le-a clarificat. Ucraina europeană cere o Moldovă europeană. Tinerii studiază în exterior, vin cu idei noi europene, nu mai sunt două opțiuni, e doar una. Tinerii sunt de dreapta, studiile din România au accentuat opțiunea lor. Studentul din România trebuie să meargă la vot, să voteze un partid proeuropean și să vorbească acasă cu mama, cu tata, cu fratele, cu pisica, să voteze proeuropean. Tinerii contează, noi suntem viitorul, avem datoria să facem din Moldova o țară mai bună. Nu trebuie să ne ducem noi în Uniunea Europeană, trebuie să aducem Europa la noi acasă!