Cu inima în Vest, Ucraina este cu picioarele și cu sufletul în estul celei de-a patra Europe, are reflexele emancipatului care împrumută o vreme proastele obiceiuri ale stăpânului. Un astfel de prost obicei este călărirea în stil sovietic a minorităților apărute prin invaziile repetate ale popoarelor slave peste teritoriile pe care le-au călcat. Așa apare pe ordinea zilei conflictul dintre Ucraina și Polonia, Ungaria și România atunci când pe fondul conflictului deschis cu Rusia, Kievul ajută spontan dezbinarea, când vine vorba despre minorități. În entuziasmul general de a marginaliza limba rusă, odată cu aceasta, sunt defavorizate și celelalte limbi vorbite de ucrainenii de etnie polonă, română sau maghiară. Ce face serviciul secret din Ucraina când e să abată atenția de la fondul problemei? Bagă o diversiune cu incendierea unor școli românești din Ucraina, de către ruși. Sunt unele dintre ultimele școli românești din Ucraina, nedesființate încă prin lege de statul ucrainean.

Pe fundalul uzurii relațiilor dintre majoritate și minorități, Rusia a găsit o nișă pe care ar pu­tea să o lărgească, cu ajutorul agenților. Olek­sandr Bankov, ambasadorul Ucrainei la Bu­curești, a spus că, de la începutul acestui an, Serviciul de Securitate al Ucrainei (Slujba Bezpeki Ukraïni–SBU) a reușit să prevină mai mult de zece atentate „planificate, coor­do­nate și organizate de serviciile speciale ale Fe­derației Ruse“. Ce face Guvernul României la această provocare-manipulare? Mai nimic. A fost trimisă în Ucraina ministra pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, care s-a s-a văzut/vorbit doar cu viceguvernatorul Trans­carpatiei.

Ce să fie aceasta- importanța scăzută pe care o dă partea ro­mână incidentului sau lipsa de credibilitate în informațiile prezentate de SBU?

Agenția BucPress a relatat că în 4 februarie 2018, persoane necunoscute au aruncat un ”cocktail Molotov” în fereastra sediului  regional al „Societatii de Cultura maghiara” din Ujgorod.

În 27 februarie la ora 3:00, serviciul de pompieri din oraşul Ujgorod a fost informat despre izbucnirea incendiului la organizația regională a Uniunii Maghiarilor din Transcarpatia. Era a doua tentativă de a incendia acest sediu.

În 27 februarie, şeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei, Victor Kononenko a anunțat că serviciul secret ucrainean a blocat o altă diversiune criminală – serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în nordul Bucovinei prin tentativa de  incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi (satul Pilipăuți, Ținutul Herța, și Ostrița-Mahala din raionul Noua Suliță).

Sunt indiciile evidente că Rusia aflată în campanie electorală caută noi dușmani și conflicte pe frontul războaielor hibride anti NATO și UE.

„Ucraina condamnă cinismul si lipsa de umanitate a regimului de la Kremlin care fără a se ascunde intreprinde acțiuni de terorism chiar și împotriva unor copii”, a declarat intr-o conferință de presă ambasadorul Ucrainei în România, Oleksandr Bankov.

„Incendierea sediului „Societății culturale maghiare din Transcarpatia“ a fost organizată de serviciile speciale rusești”, susține guvernatorul regiunii Transcarpatia, Ghenadi Moskal, transmite UNIAN.

„Personal, nu mă îndoiesc de asta. FSB a aranjat în mod repetat provocări în Transcarpatia. Pot da ca exemplu și planul „epic“ Șatun (plan al serviciilor secrete ruse de destabilizare a Ucrainei – n.r.) și inscripțiile provocatoare în limba maghiară, și încercarea de a arunca în aer monumentul maghiarilor din trecătoarea Veretsky. Incendierea sediului Societății culturale maghiare din 4 februarie a fost executată de cetățeni polonezi, membri ai organizației radicale pro-ruse „Falanga”, – a spus Moskal.

Reacția hilar diplomatică a Rusiei a fost violentă

„Ambasada Federației Ruse remarcă cu regret că mai multe surse din mass-media din România cu usurință au cules și au reprodus în masă o știre falsă, lansată de asa-zisul Serviciu de securitate al Ucrainei (SBU), care, după cum știe bine toată lumea, are mai mult de 10 de ani de când este o instituție controlată de către CIA în această țară. În mod evident, confruntându-se cu un deficit de idei noi, urmașii neo-naziști de-a lui Bandera din Kiev au recurs din nou la minciuni provocatoare despre presupusul plan, urzit de servicii ruse speciale pentru a arunca in aer crucisătorul „Ucraina”, demult lăsat imobilizat pe chei și ruginit, pentru a organiza atacuri asupra „Societății Culturii Maghiare din Transcarpatia”, și, totodată, să și incendieze vreo două școli cu predare in limba română din regiunea Cernăuți. Regimul de la Kiev, cel ce sufera de mania grandorii naționale ar dori să distragă atenția vecinilor săi de la acea politică de ucrainizare forțată, pe care o urmărește în mod constant, și care s-a manifestat cel mai viu prin adoptarea „Legii Educației’ cu caracter discriminatoriu”, se arată în comunicatul Ambasadei Rusiei la Bucuresti.

Duritatea de limbaj poate fi interpretată ca o reacție la „dejucarea” unui plan de tensionare a relațiilor dintre România si Ucraina.

Presedintele Iohannis l-a primit pe Petro Porosenko la Bucuresti, in 2016, dar a refuzat vizita oficiala la Kiev din octombrie 2017 din cauza politicii anti-minorități promovată de Ucraina.

Reacția statului român a fost firavă, iar comunicatul Ministerului de Externe tinde să amâne luarea în serios a amenințărilor din Bucovina.

Pe de altă parte, nu trebuie uitat că Rusia este în alegeri și veșnicul lider Putin este îngrijorat de prezența redusă la vot. Transformarea Kievului intr-un inamic crud care „incendiază școlile” minorităților poate fi și un instrument prin care se mobilizează electoratul rus, folosind ura față de „inamic”.

„Cred că în următoarele câteva luni, cel mai probabil dupa realegerea lui Putin și desfășurarea Cupei Mondiale la fotbal, va exista o amenințare cu un scenariu negativ, un risc serios ca Rusia să încerce să creeze un nou motiv pentru invadarea Ucrainei. Vor spune că Rusia nu a mai avut alta sansă decat să-si desfasoare soldații pe teritoriul ucrainean pentru menținerea păcii”, a declarat Mykhailo Honchar, presedintele Centrului pentru Studii Globale „Strategii XXI”, citat de ukrinform.net.

Legea Educației care îngrădește accesul la educație în limba maternă a minorităților naționale a fost criticată atât de România, cât și de Ungaria, două state care au comunități importante de etnici în Ucraina.

De situația tensionată București-Kiev profită Moscova, care încearcă prin toate mijloacele să izoleze Ucraina pe plan internațional și să-i blocheze drumul spre NATO si UE.